Astazi, undeva intre „aurora”
si „crepuscul”, ceasul meu biologic i-a facut in ciuda alarmei telefonului si
mi-a dat trezirea, cu 25 minute mai devreme….m-am sculat „energizata” , dupa un
vis cu nisipuri albe si fierbinti, valuri ametitoare, vant prietenos si castele
de nisip cameleonice, care luau forma muschetarilor mei…. M-am ridicat din pat,
zambind….nu stiu daca visul meu a influentat prognoza dar, cu siguranta, azi va
fi o zi superba de primavara…Ador sa deschid usa terasei mele si sa respir aer
proaspat, rece, cu miros de ghiocei si branduse care au trezit la viata gradina
mea….in fiecare zi le salut si-mi incarc bateria vizuala doar privindu-le…astept
momentul in care narcisele geloase isi vor disputa momentul lor de glorie…astazi
este o zi in care arealul meu confortabil este in siguranta, ocrotit , cu
grija, de catre mesagerii naturii regenerate….. anul asta, nu am simtit duritatea iernii, a
fost blanda cu noi, ne-a asigurat un cadru de vacanta prelungit, un tablou alb,
cu puncte colorate si curajoase, care s-au miscat sincron , in cristiane
perfecte, pe partiile de pe Valea Prahovei… imi place perioada asta, intre
iarna si primavara,cand cele doua” dusmance” se tolereaza reciproc, oferindu-ne
posibilitatea de a combina cu succes, sporturile de iarna cu cele de primavara….astazi
voi scoate pentru prima data pe prietena mea,Dna Bici, la plimbareJ)….. pe fundalul planurilor optimiste si a ciripitului papagalilor treziti
de catre aerul rece care le-a deranjat somnul intarziat, merg sa dau trezirea
scolareilor puturosi pe obrajii carora se rasfata primele raze de soare…….ca in fiecare dimineata …dau trezirea
la doi pitici, din basmul „Alba ca Zapada si cei 7 pitici”…unul este Morocanosul…care in fiecare zi, fara
exceptie, mormaie ,nemultumit de „nedreptatea” care i se face , sperand ca-l voi mai lasa cateva minute sa leneveasca….celalalt ,
este Mutulica, care se ridica teleghidat , fixandu-ma cu cele doua mure
adormite, ridicandu-si bratele inconstient, asteptand sa-l dezbrac de pijama…
Morocanosul meu imi rasplateste intelegerea cu o imbratisare si cu un „te iubesc” soptit, dragastos la urechi…. Ne mutam
forfota muta la parter, unde-i asteapta micul dejun si ghiozdanelele pregatite
pentru o noua zi de scoala… inca o zi cu LUCRURI SIMPLE…cu muzica notificarilor
whatapp-ului care –mi trimite mesaje de la oameni dragi, care in fiecare
dimineata imi transmit virtual un zambet si o vorba buna, cu miros de zambile
primite in dar de la cavaleri rari,pe cale de disparitie, care inca nu au uitat
de gesturi firesti… cu intalniri cu fiinte minunate care-si fac timp sa ma
invite la un pranz, cu mic dejun bogat si vitamine care ma tin pe linia de
plutire… cu plastelina care ia forme ciudate in manutele Rubinului meu …cu tine
care te incapatanezi sa-mi demonstrezi ca iubirea exista….care, de la distanta,
imi saturi setea si-mi controlezi demonii… un Univers in care suntem papusari
ai strigoilor nostri , cu ate invizibile deasupra destinului nostru nescris, o lume , dupa chipul si asemanarea noastra…Buna
dimineataJ , Lume!!!